Fursecuri Linzer

 

Linzer are o istorie indelungata in patiserie. Cautand despre acest Linzer, gasesti aceeasi parere prin multe locuri: pare sa fie cea mai veche reteta din lume! In orasul Viena, aceasta reteta este practicata de prin 1696. In 2005, un pasionat istoric anunta intr-o lucrare a sa, „Cum sa facem tortul Linzer”, o varianta veroneza a retetei Linzer, din anul 1653, gasita in artivele manastirii benedictine Admont din Austria, fara exagerare cea mai mare biblioteca manastireasca din lume. Manastirile au jucat un rol foarte important in colectarea, pastrarea si descoperirea de retete, un rol despre care sper sa vorbesc cat de curand intr-un alt articol.

Numele acestui tort sau placinta Linzer vine de la orasul austriac, Linz. Nu voi insista foarte mult aici asupra descrierii acestui tort-tarta. Aluatul de tarta este acelasi ca si aluatul de fursecuri: un aluat faramicios, facut din faina, unt, galbenusuri, si un praf de sare. Se pot face variatii cu acest aluat, dupa preferinte, cu scortisoara, coaja de lamaie, alune fin macinate, sau nuci, migdale, alune de padure, etc. In vreme de tarta de umple cu combinatii dulci de gem, la fel, dupa preferinte, cu fursecurile este o joaca oarecum diferita.

Fursecurile cu aluat Linzer, se pot decupa in orice fel. Traditional ele se decupeaza rotunde, si se asambleaza in felul urmator: decupam 2 cercuri, din care unul se decupeaza in mijloc, i sa face o gaura, fie rotunda, fie de alta forma, dupa caz, inimioara, floare, etc. Aceste 2 cercuri de lipesc cu un gem acrisor de obicei: zmeura, caise, coarne, poroambe, alt gem care va place. Pentru un aspect fain, se pudreaza cu zahar pudra. Acest mod de asamblare a dar numele fursecurilor de Inele Linzer, sau biscuit Linzer, sau Linzer Augen (germana – ochi Linzer).

Meritul acestor fursecuri este trasatura lor faramicioasa si in aceleasi timp racoroasa. Au o textura afanata, proaspata si un gust aromat, untos. Gemul folosit pentru lipirea lor, le da o variatie de gust racoritor si „colorat”.

Aspectul lor pudrat face ca un platou cu fursecuri sa creeze moment de servit ademenitor. La ceai, fursecurile Linzer dau chef de vorba si de ascultat o partitura de primavara 🙂

Maestro… musica!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s